• Home
  • Articole
  • Resurse
  • Servicii
  • Evenimente
  • Despre noi
  • Contact
  • Diferitele tipuri de respiraţie terapeutică existente azi

    Autor: Dan Mihăescu

    Nu ştiu cum ar fi posibilă evoluţia sau vindecarea şi integrarea lecţiilor emoţionale fără a practica o formă sau alta de respiraţie conştientă. În acest articol voi explora câteva din metodele de vindecare prin respiraţie, acest instrument minunat prin care putem să ne relaxăm corpul, să ne liniştim mintea, să slăbim, să eliminăm excesul de energie dintr-o anumită zonă sau chiar durerea şi blocajele fizice.

    Aceasta nu este o listă exhaustivă, ci o încurajare de a explora câteva metode minunate, majoritatea fiind metode pe care le-am încercat personal şi continui să le explorez.

    Rebirth – vindecarea traumelor emoţionale şi trăirea deplină a vieţii

    Rebirth sau respiraţia renaşterii este o metodă care lucrează foarte profund asupra traumelor emoţionale din timpul vieţii, dar şi din perioada intra-uterină şi asupra traumei naşterii. Felul în care am venit pe lume, dacă a fost o naştere uşoară, dacă a fost o naştere prin cezariană şi mama a fost sub anestezie totală, toate acestea pot să ne lase cu tipare de comportament, frici şi blocaje care să ne afecteze pe parcusul întreagii vieţi. Şi nu ne afectează doar modul în care respirăm (de exemplu faptul că nu putem să tragem suficient aer în piept sau că avem tendinţa de a ne ţine respiraţia, ci şi felul în care ne comportăm în situaţii stresante, în relaţia cu alte persoane, practic în tot ceea ce facem în viaţă.

    Rebirth presupune o respiraţie specială care se face pe perioade scurte, pentru a obţine un anumit efect. Nu este vorba de un mod de a respira în permanenţă. Este vorba de o respiraţie circulară, în care se elimină pauzele de după inspiraţie şi expiraţie. Se expiră activ, pe gură, şi se expiră relaxat, ca un oftat, tot pe gură. Se poate face şi respirând pe nas pentru un efect mai subtil. Această respiraţie se face de obicei stând întins, sub îndrumarea unui facilitator cu experienţă, care a făcut sute de ore de pregătire şi a practicat această respiraţie pe parcursul a foarte multe şedinţe sub îndrumarea unor profesori buni. Respiraţia se poate face şi sub apă (caldă sau rece), respirând printr-un tub, pentru a simula condiţiile din perioada intra-uterină.

    Procesul este însoţit deseori de o descărcare emoţională puternică şi de anumite simptome fizice, de exemplu faptul că mâinile pot amorţi, dar sunt asigur că sub îndrumarea individuală a unui terapeut cu experienţă, calmul şi pacea de care dă dovadă şi experienţa lui sau a ei vă vor ajuta să treceţi cu bine prin această experienţă. În cazul meu aşa a fost. Acest tip de respiraţie, ca şi respiraţia holotropică, se face de multe ori, în lume, în cadrul unor workshop-uri cu 10-20 sau chiar 40 de persoane, existând un singur facilitator şi eventual 1-2 asistenţi care ştiu câte ceva, dar care nu au experienţa unui facilitator Rebirth. În România momentan eu cunosc o singură facilitatoare care lucrează numai 1 la 1 cu începători şi respiraţia în grup se face numai cu cei care au experimentat deja câteva şedinţe individuale de respiraţie.

    La început, se poate începe cu 20 de respiraţii legate, o dată sau de mai multe ori pe zi. Acest lucru se poate face chiar şi stând în picioare sau pe scaun, fără a fi însoţiţi de un terapeut, dar nu trebuie făcute mai mult de 20 de respiraţii decât pe riscul vostru, pentru că se poate ameţi sau intra într-un proces foarte puternic.

    Această respiraţie poate fi folosită pentru a elimina tensiunea sau durerea din corp. Întrucât se poate face şi pe nas, o putem folosi oriunde – în autobuz, la serviciu, acasă înainte de culcare, oriunde. Dacă ne doare ceva sau avem o problemă fizică ce se manifestă ca durere într-o anumită zonă a corpului, putem să ne plasăm atenţia acolo şi să respirăm, intenţionând ca prin expiraţie să scoatem afară din corp energia negativă asociată cu acea durere şi cu tot ceea ce a produs-o.

    Părintele oficial al Rebirth-ului este considerat Leonard Orr. Există de asemenea mulţi terapeuţi care au făcut parte din primul grup de Rebirthers certificaţi internaţional, inclusiv Dan Brulé care a venit de mai multe ori şi în România. Pentru informaţii în limba română şi şedinţe individuale, vă recomand site-ul respiratie-constienta.net. Eu personal am făcut peste 10 şedinţe de respiraţie şi merg în continuare la grupurile de respiraţie organizate de autoarea site-ului.

    Prin această metodă eu am simţit pentru prima dată energia curgând cu intenistate prin întregul corp, eu fiind o persoană care s-a străduit ani de zile să aibă cea mai mică percepţie a energiei prin Qigong, Taijiquan şi Reiki. Respiraţia conştientă, circulară, e una din metodele ale căror efecte nu ai cum să nu le simţi, chiar dacă eşti de lemn. Este foarte uşor prin această metodă să simţi energia concret, în tot corpul, ca vibraţie puternică sau curgere, nu la modul “parc’-ar fi, parcă n-ar fi”. Multe persoane au avut şi experienţe spirituale profunde respirând în acest mod.

    Buteyko sau respiraţia sufletului

    Buteyko este o respiraţie care e bazează pe un principiu aparent contractictoriu cu cel din Rebirth: Buteyko considera că oamenii respiră prea mult şi că acest lucru e periculos, şi recomanda practicarea extinderii pauzei de după ce am expriat, înainte de a trage din nou aer în piept. Metoda lui a fost utilizată în tratarea astmului cu o rată foarte mare de succes, dacă nu chiar 100%. Dacă examinăm mai atent această idee, vom vedea că ea nu intră în contradicţie cu restul cunoaşterii legate de respiraţie din diferitele tradiţii ale omenirii. În Qigong de exemplu, se consdieră că unul din secretele longevităţii este o respiraţie cât mai profundă şi mai lungă, relaxată, ca un fir de mătase, abdominală, inaudibilă. Prin urmare, nu inspirarea unei cantităţi enorme de oxigen, ci calitatea şi profunzimea respiraţiei este de dorit. Nici Rebirth-ul nu intră în contradicţie pentru că aşa cum spuneam, respiraţia Rebirth este una de proces, menită să ajute la eliminarea blocajelor emoţionale sau la trăirea unor stări extinse de conştiinţă, şi nu un mod în care să respirăm pe tot parcursul zilei.

    Este firesc să avem o pauză după ce am expirat aerul din plămâni, iar dacă ne este greu să stăm mai mult de 10 secunde fără aer înainte să simţim acea “foame de aer” şi nevoia de a inspira, înseamnă că avem o problemă şi ne-ar ajuta să practicăm extinderea treptată, naturală, a acestei pauze comfortabile în care să nu simţim nevoia să inspirăm imediat. Lipsa pauzei acesteia duce la un dezechilibru între oxigen şi dioxidul de carbon.

    De asemenea, respiraţia aceasta se mai numeşte şi respiraţia sufletului pentru că atunci când facem acea pauză, sufletul respiră, şi noi primim o cantitate mare de energie şi putem depăşi astfel crize de astn sau atacuri de panică. Este şi o metodă bună de a intra în contact cu sufletul nostru în timpul sau înaintea unei meditaţii.

    Vă recomand şi articolul Different Breathing Strokes for Different Breathing Folks! pentru mai multe clarificări pe această temă.

    Respiraţia Holotropică Grof

    Respiraţia holotropică este o altă metodă de respiraţie specială care se face în cadrul unor sesiuni limitate în timp, de una până la 3 ore, de obicei fiind însoţită de o muzică foarte intensă şi variată cu un efect special. Este o respiraţie care vizează în special trăirea unor stări modificate de conştiinţă.

    Metoda este inventată de psihiatrul ceh Stanislav Grof şi sotia sa, Christina Grof, pe la mijlocul anilor 1970, pe baza unei experienţe de peste 50 de ani în cercetarea stărilor de conştiinţă extinsă.

    De asemenea, în cadrul formărilor pentru facilitatori de respiraţie holotropică susţinute de Grof Transpersonal Training se învaţă şi o serie de manevre corporale, asemănătoare masajului, care ajută persoana care respiră să fie mai comfortabilă în timpul respiraţiei.

    Respiraţia focului

    Aceasta este o respiraţie rapidă care se face pe nas, având rolul de a ne oxigena şi a curăţa meridianele şi căile respiratorii, ducând către o respiraţie mai profundă în restul zilei. Totuşi, această respiraţie nu ar trebui practicată în oraş, nici măcar în parcuri, ci doar la munte şi în locuri cu aer foarte curat. Respiraţia presupune inspirarea şi expirarea rapidă pe nas, asemenea unui câine care se răcoreşte, iar atunci când simţim că nu mai putem, se inspiră o dată sau de mai multe ori prelung şi se expiră relaxat. După aceea se reia respiraţia rapidă, ritmică. Cu timpul putem să continuăm mult mai mult timp fără să trebuiască să ne revenim. Se poate face din mers, la munte, când mergem pe un defileu sau orice alt loc încărcat energetic. În Bucureşti, eu unul nu aş încerca prea mult.

    Respiraţia folosită în situaţii de urgenţă sau “Tactical Breathing”

    Tactical Breathing este un termen folosit tot de Dan Brulé în articolul acesta, spunând că este respiraţia folosită de forţele speciale, pompieri şi alte unităţi de acest tip pentru situaţiile de urgenţă. Este o respiraţie care presupune inspirarea pe nas în 4 timpi, ţinerea respiraţiei 4 timpi, expirarea pe gură în 4 timpi şi apoi încă o pauză în 4 timpi. Eu unul am încercat-o şi a funcţionat. El spune că prin această metodă putem să ajungem să ne liniştim ritmul inimii în situaţii stresante.

    Alte tipuri de respiraţie

    Printre celelalte tipuri de respiraţie mai menţionez şi Transformational Breathing, un termen folosit de Dan Brulé pentru a descrie procesul lui personal, asemănător cu Rebirth. Modul în care face sesiunile de respiraţie este uneori mai intens, fiind o combinaţie între Rebirth şi respiraţia holotropică.

    De asemenea, atât în Qigong cât şi în Yoga se foloseşte foarte mult respiraţia, existând metode specifice de respiraţie pentru a obţine anumite rezultate specifice. Acestea nu sunt totdeauna pentru începători. Exerciţiile speciale de Pranayama din Yoga, sau exerciţiile tibetane de respiraţie cum ar fi Tsa Lung, sincer nu vă recomand să le încercaţi fără îndrumarea unui adevărat maestru sau a unui terapeut care vede energia. Qigong sau Yoga puteţi să practicaţi şi veţi vedea că aproape fiecare exerciţiu are şi o componentă de respiraţie, dar acestea nu sunt tehnici de respiraţie propriu-zise, ci mişcări sau posturi însoţite de respiraţie.

    Pentru o altă perspectivă asupra respiraţiei există şi o carte numită “Sundao – Respiraţia daoistă şi practica vindecării”, a maestrului Jae-Shen Yu, apărută la editura Herald.

    Respiraţia poate fi folosită pentru a amplifica orice exerciţiu sau acţiune cu care este asociată. Putem asocia respiraţia cu o mişcare dintr-o artă marţială, cu aplicarea unui simbol Reiki, cu o binecuvântare rostită în gând, cu o mişcare fizică ce are ca scop obţinerea unui efect energetic şi aşa mai departe. Putem aspira prin respiraţie caracteristicile energetice ale unui anumit “element” (apă, foc, pământ sau aer), putem scoate din corp tensiunea, durerea sau energia în exces şi aşa mai departe. În pagina dedicată respiraţiei conştiente, pe care o vom publica în curând, voi detalia caracteristicile generale care fac din respiraţie unul din cele mai puternice lucruri accesibile omului. În acest articol însă, v-am prezentat câteva din principalele metode de vindecare prin respiraţie şi ce rol au fiecare, în ideea de a vă prezenta opţiunile pe care le aveţi dacă doriţi să începeţi un demers terapeutic sau pur şi simplu să încercaţi, de curiozitate. Puţine metode vă pot ajuta în detoxifierea emoţională ca Rebirth de exemplu, şi cred că este vital ca, cel puţin, să ştim că există astfel de metode şi terapeuţi care le practică.